PRIN LABIRINTUL ABSTRACTIZĂRII

PRIN LABIRINTUL ABSTRACTIZĂRII

cântarea aceea ademenea/ sub voalurile negre ploaia/ precum o rugăciune/ ne sărută umbrele/ bunica, mătuşa şi mama/ prin casă prieteni şi rude/ amintiri troienind/ prin locurile lui/ au înflorit pânzele de păianjăn/ cu gust de ceară, cu gust de liturghie/ umbra lui din curte a plecat

(Laurenţiu Pascal – Ultimul peisaj al unchiului)

„Poezia lui Laurenţiu Pascal este ca o băutură efervescentă care dă pe afară din prea mult zel, din prea multă dorinţă de explicare; are probleme şi cu logica liricului.” (Anca Şerban Gaiu)

„Are două caracteristici: simţirea, care depăşeşte actul descrierii şi infatuarea/ preţiozitatea textului de dragul de a şoca/ atrage; are unele zone de lirism exacerbat şi altele lipsite de orice formă de lirism; are o devălmăşie a scrisului care se datorează unui preaplin de trăire/ simţire; să evite monorima care-l coboară la nivel de joc; o poezie inegală – inegalitate care ne demonstrează că Laurenţiu Pascal încă îşi caută calea.” (Stela Iorga)

„Tonul imperativ îi deserveşte poemele.” (Simona Toma)

„Elemente abstracte îmbinate şi rătăcite ca într-un labirint; de aici, şi o anume dificultate a descifrării poemelor; în rest – scris liber, spontan, ce pare a se încadra în curentul modernist.” (Violeta Bobe)

„O poezie idealizată, nesinceră; romantizează prea mult, în detrimentul atmosferei; are cuvinte în plus; prea siropos; să fie mai pasional, să aibă mai multă vervă.” (Nicoleta Onofrei)

„Are probleme cu titlurile pe care le alege defectuos; are şi pasaje de adevărată poezie.” (Tatiana Nona Ciofu)

„Un bun arhitect al miniaturalului; un bun observator, un bun îmbinător al lumii ideilor cu concretul.” (Radu Dragomir)

„Cred că se încurcă în cuvinte şi sintagme prea alese, dar goale; să fie mai atent la ce vrea să spună decât la cum vrea să spună.” (Cristina Dobreanu)

„Laurenţiu Pascal are o problemă cu viziunea - în sensul că îşi propune o altă viziune; cred că vrea să fie mai cuceritor, romantic – ca poet, desigur; un editor bun ar putea să organizeze o carte din textele sale.” (Andrei Velea)

Ion Avram

Vineri, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Simona Toma.

(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284; http://nodurisisemne.blogspot.com)

* Anthologie la Centrul Cultural

foto Centrul Cultural "Dunărea de Jos"

Desant literar 2012 – cei 23, alături de directorul Centrului şi de iniţiatorul proiectului, abia încap în cadru!

«Cuvinte noi pe Domnească» o nouă antologie de la Centrul Cultural «Dunărea de Jos», una a noului val gălăţean: poeţi, ceva prozatori, chiar şi un dramaturg, majoritatea tineri şi foarte tineri, publicaţi în reviste, premiaţi. Nu nu fac parte din vreo uniune de creaţie a scriitorilor profesionişti, au însă în spate mai multe cenacluri şi, ceea ce contează, două cenacluri… editoare. Bătrânul «Noduri şi Semne», apărut acum aproape trei decenii, şi Cubul Critic Oblio, cu trei ani de entuziasm. Între cele două cenacluri de pe aceeaşi stradă, Domnească, care se întâlnesc în zile diferite: osmoză! Mulţi membri participă la ambele întâlniri.

Volumul a apărut acum la Editura Centrului Cultural, în premieră, printr-un parteneriat al celor două cenacluri este dedicat celor frumos numiţi de criticul Adrian George Secară «generaţia domnească» . A fost ideea criticului Secară, care a şi muncit la alcătuire, alături de unul dintre cei din volum – poetul Andrei Velea, care are câteva volume deja publicate şi premii naţionale. În deschiderea volumului – «Argumentum» ; «UPLOAD/ Generaţia 2000 – 2010 la Galaţi» , întâmpinare semnată de Secară. În închidere, înainte de CV-urile celor publicaţi, postfaţa – «Repere pe drumul devenirii unei generaţii», semnată de Velea.

Scriem degeaba dacă nu pomenim aici toate numele celor tipăriţi acum, care au acordat luni, aproape toţi, primul autograf din viaţa lor, prietenilor şi colegilor de volum. Aşezaţi, prieteneşte, după iniţiala prenumelui, aceştia sunt şi, desigur, o să mai auzim frumos despre ei: Adrian Haidu, Alexandru Maria, Anca Şerban Gaiu, Andra Pelineagră, Andrei Velea, Claudia Samoilă, Cristina Bălan, Cristina Dobreanu, Elena Donea, Florin Buzdugan, Gabriel Ghimpu, Laurenţiu Pascal, Leonard Matei, Marian Stroe, Marius Grama, Mihaela Galu, Mitruţ Popoiu, Nicoleta Onofrei, Octavian Miclescu, Sabina Daniela Penciu, Simona Toma, Sorin Atanasiu, Tatiana Nona Ciofu. 23 cu toţii! Mai citiţi o dată şi de la cap la coadă şi ţineţi minte, chiar dacă nu vă ascultă nimeni la tablă! Pentru ei, pentru noi, contează!

Luni au citit versuri toţi antalogaţii prezenţi şi au vorbit: A. G. Secară – iniţiatorul proiectului, directorul Centrului Cultural – plasticianul Saergiu Dumitrescu, prof. Nicolae Colceriu (cu un istoric succint al literaturii gălăţene încă de dinainte de război), prozatorul Ion Avram, preşedinte la «Noduri şi Semne» şi secretar al filialei Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor din România, criticul Viorel Ştefănescu, poetul Ion Zimbru, poeta Stela Iorga, poetul Iulian Grigoriu, părintele Eugen Drăgoi, cunoscut editor, care crede că, dacă şi generaţia sa ar fi putut debuta în volum, ar fi ajuns mult mai departe şi mai altfel...

Scurt despre cele două «fabrici» literare. «Noduri şi Semne», care se întruneşte de ani buni la «Viaţa liberă», după ce a pribegit în tot felul de spaţii gălăţene, înfiinţat la câteva zile de la trecerea la veşnicie a lui Nichita, adună chiar şi câţiva membri ai Uniunii Scriitorilor, dar aici vin şi mulţi tineri, întocmai ca şi la «Oblio». Vin la «Noduri» şi scriitori din ţară, în jurul prozatorului Dimitrie Lupu şi a lui Ion Avram. Botezat în 1983, chiar în bucătăria poetului Ion Zimbu, cenaclul aduna creatori care se întâlneau încă de un an înainte – după cum cita luni criticul Viorel Ştefănescu, dintr-o notă din «Tomis» a lui Eugen Neculiţă, cenaclist care şi-a sfârşit viaţa în mod misterios tocmai în India. Azi, fondatorii care au plecat din Galaţi sunt în capitală şi în străinătate. S-au pomenit luni, printre alţi scriitori îndrăgiţi, Mihail Gălăţanu, Alina Comşa Durbacă sau Adina Dabija. Al doilea cenaclu, «Oblio», constituit la Centrul Cultural, în jurul criticului Secară şi a profesorului Constantin Dimofte, vin din alte două ceacluri – «Anton Holban», de la Casa Corpului Didactic, precum şi «Gellu Naum» sau revista «Drumeţul incendiar», de la Casa de Cultură a Studenţilor.

VICTOR CILINCĂ PENTRU „VIAŢA LIBERĂ”.

cronica de cenaclu

Nu sunt romantic

sunt doar dulce

şi fără spună spune-ţi voi

cuvântul cărnii nu vă răsună

nici peste umăr, nici peste ploi

am adunat numai păcate

neînţelese, aglomerate

şi înţeleg a vă-ntelege

că poezia-mi curge sloi

de graiul vostu e adevăr

am să scriu doar în perete

zidit cu miere-n viitor.